Povestea unui milionar

De fapt, nu e poveste. M-am gindit ca multi dintre voi (ca si mine ceva timp in urma) sunt curiosi sa afle cum un om simplu devine milionar. Asa ca va descriu procedura, ca sa stiti la ce sa va asteptati cind… intr-o zi descoperiti ca sunteti un fericit de milionar. Fericit? cred c-am exagerat nitel. Sa vedem.

Un nene frantuz, aflindu-se la Bruxelles pentru o conferinta internationala, si-a ratat la intoarcere trenul spre Paris. Ca sa-si scurteze timpul pina la urmatorul tren, a intrat intr-un press shop sa-si cumpere un ziar. Linga afisa Euromillions, lot de 180 milioane, a indeplinit fara graba 5 bilete =10 euro. A platit si dus a fost. Dus cu trenul, adica:)

Peste trei saptamini, in acelasi tren dar cu directie opusa citea alt ziar, mai proaspat:) A dat cu ochii de un articol care anunta ca lotul de 180 milioane, cel de citeva saptamiini in urma, a fost impartit frateste intre un francez, un portughez si un belgian. Cel din urma insa, inca nu si-a ridicat averea. Ultimele comentarii din articol se roiau in jurul unei singure intrebari: unde-i blegul de belgian? De ce nu-si ridica lotul? Mdea, si-a zis nenea frantuz, belgienii astea… Insa numarul 180 a inceput sa-i rascoleasca memoria, apoi l-a scuturat cu citiva volti in fotoliul confortabil al Thalys-lui. Pai si eu am cumparat citeva bilete de loterie cind ma aflam… in Belgia. Si-a scotocit poseta, a gasit cele 5 bilete si a inceput sa potriveasca numerele. Procedura a durat cam o ora, pentru ca de fiecare data cind lua un bilet in mina si incepea sa-l cerceteze cu atentie, portabilul de serviciu nu-l lasa in pace. A gasit in sfirsit un bilet cistigator si dupa calculele sale modeste urma sa puna mina pe 200.000 euro. Iupiiiiiii! A urlat omul multumit, cu banii acestea imi platesc creditul pe casa si ma linistesc pentru tot restul vietii.

A format imediat numarul serviciului clientela si a intrebat cind poate sa se prezinta ca sa-si ridice cele 200 de tone de euro. La auzul sumei doamna de la celalalt capat al firului, si-a dres vocea apoi i-a spus delicat ca… e vorba de alta suma, de fapt, si ca revine indata cu un apel. Apelul urmator l-a primit de la un psiholog care, dupa ce l-a prelucrat profesional, i-a anuntat in sfirsit vestea cea mare: cistigul lui era de 60 milioane de euro (el era "belgianul" cel bleg:)))).

Din clipa ceea s-a inceput paranoia in cel mai destructiv sens al cuvintului. Avea omul o idee obsesivo-maniacala: nu cumva sa piarda biletul pretios pina a ajunge la oficiul Euromillions. I-a schimbat ascunzisul de atitea ori ca se mira cum de nu l-a pierdut in cele din urma.

A simtit cu adevarat ca e milionar doar atunci cind intr-un salon de auto, si-a ales doua modele recente de mercedes si... inainte de iesire a incercat un Bentley. I-a placut atit de mult ca n-a mai ezitat sa-l cumpere. Atunci cind porti pantaloni de 10 euro si iti procuri o masina de 400.000 euro, te simti ca o zina cu bagheta magica.
Mdea…numai ca magia nu dureaza mult. Nu la nivel de cont bancar, nu, cu o dobinda de 8 mii de euro pe zi, e pacat sa te plingi. Treptat dar sigur vine epuizarea psihologica. Si aici parca va vad cum chicotiti sub nas: soacra o innebunit, care epuizare, breeee! Dati-mi macar 100.000 si ma vedeti epuizat la Pastele buburuzelor. Aga, cu 100.000 si eu nu m-as epuiza tare. Dara iaca citeva zeci de milioane…

Deci, fiti atenti, dupa euforie, paranoia si iar euforie vine pe neasteptate simtul culpabilitatii. Daca n-ati incercat niciodata simtul acesta, sunteti mai norocos decit un milionar, credeti-ma. Nenea frantuz milionar a inceput sa simta o culpabilitate infernala, adica de un million de ori mai ascutita decit doza pentru oricare din noi. Isi punea intrebari gen: de ce anume eu am cistigat atita banarit si nu vreun copil care visa sa-si cumpere o bicicleta? Cite milioane de sperante au fost cumparate cu 2 euro/biletul si am ajuns doar eu sa ma bucur de milioane? Oare n-am sa platesc pentru aceste milioane cu altceva mai scump ce nu poti cumpara cu bani?
Cind a inteles ca incepe sa-si iasa din minti sub povara intrebarilor retorice care ii impaiegeneau sufletul ca niste metastaze, frantuzul milionar s-a adresat unui psiholog de renume. Mai continuie si azi sa-l vada regulat.

Vreti sa deveniti milionar?

Deveniti mai intii un psiholog. De milioane.