Poate fi arestat un blogger?

Poate. Tare uşor şi nici motiv mare nu trebuie pentru asta. Depinde, bineînţeles, de ţara unde te afli, limba în care scrii şi mai ales de subiectele tratate.

Dacă eram acum în China, mă numeam Li şi scriam cu ieroglife despre ţîţele de ieri, aveam să fiu aninată de cur pînă în seara zilei de ieri. Numai pentru articolul Sexul între domnii şi doamnele adevarate, era să fac 3 anişori de puşcărie, iar pentru Zodiacul meu fierbinte aveam să mă răcoresc tocmai 7 ani. Şi pentru că la racoare creierii mei lucrează mai bine, la ieşire aveam să mai public încă nişte zodiace (nu ştiu cît de fierbinţi) pentru paiangeni, gîndaci şi şobolani. Mă încearcă o suspiciune acum. Oare cel care a scris zodiacul chinezesc, nu se afla după gratii cumva? Bănuiesc că a stat exact 12 anişori. Trebuie să-l consult la acest subiect pe Domnul Google generos.

Dacă citiţi rîndurile acestea din USA, vă hliziţi sub musteţi şi sunteţi gata să-mi replicaţi: "Da eu, da eu îs pe pamintul făgăduinţei, aşa că "пешу как хачу" şi despre ce vreu, na". Apoi eu vă răspund doar cu o propoziţie "не смешите мои тапки" (traducerea: nu-mi faceţi caloşii să se cace de rîs). Trageţi o fugă aici şi fiţi atenţi la statisticile din rapoarte.

Vă las să vă faceţi propriile concluzii.

Să nu credeţi cumva că articolul dat e o formă de avertizare. Nu. Mesajul lui e chiar foarte pozitiv. Dacă s-a ajuns la arestarea bloggerilor în lume, înseamna că blogul devine o putere.

Despre homosexualitatea moldovenească virtuală

Mă conving pentru a cîta oară că suntem rătăciţi rău de tot. Mai rău nici că se poate.

De la parada eşuată a gay-lor din Moldova a trecut ceva timp, dar articolele la acest subiect tot mai continuie să apară. Din ce în ce mai provocatoare şi agresive. Puteţi să vă convingeţi pe curaj.net, însă nu vă sfătui să pierdeţi timpul aiurea, că mi l-am pierdut deja eu destul.

Ultimele articole mi-au confirmat suspiciunile pe care le aveam de la bun început. În Moldova există mai mulţi homosexuali virtuali decît reali. Pentru că cei adevăraţi şi cu bun simţ, nu scriu pe forumuri şi nici măcar nu ştiu de curaj.net. Din partea mea, doar pentru lucrul acesta cei din urmă merită respect.

Homosexualii virtuali însă, se pare că prind orgasme de la articolele publicate pe curaj.net. Altfel nu pot să-mi explic la ce serveşte provocarea evidentă din conţinutul lor. Admit că poate fi o strategie a site-ului pentru a ademeni un numar mai mare de vizitatori (heterosexuali, evident), care răspund la aceste provocări programate. Şi dacă urmărim un pic statisticile site-ului, se pare că le-a reuşit. Recunosc că am căzut şi eu în plasa lor, postînd cîteva comentarii. Credeam că sunt sinceri în demersul lor iniţial de a se face auziţi. Acum aproape că sunt sigură că e doar o politică artificială. Păcat că pentru acest scop se speculează şi cu simboluri naţionale (plasate măreţ pe site). Asta pentru nişte statistici ieftine. Încă un proiect eşuat pentru tinerii din ţară, care se lasă uşor manipulaţi. Doar că mulţi încă nu-şi dau seama.
Trist.

Eurovision-ul, vodka şi chiloţii pe dos ;)

M-a chinuit sovestea două zile pentru c-am ratat prima semifinală a eurovision-ului, acolo unde şi Moldova a cîntat. Aşa că, ieri seara, am încercat să recuperez măcar ceva din show. Am urmărit semifinala a doua, molfăind ciocolate “vişnea v şokolade” cracită pe canapea.

Am vazut, m-am încreţit şi mă apuc acum de bîrfit pe cale virtuală. Deci, iată momentele remarcabile:

- Mi-a placut rochia inspirată a prezentatoarei. Un fel de plic. Ca să-l înclei pentru expediere, trebuie să-ţi treci limba de la ţîţa dreaptă până la coapsa stîngă, ca să te opreşti într-un sfîrşit cam pe la genunchiul drept al femeii. Bine gîndit ;) Frumos traseu.

- Tobe n-am văzut. Am apreciat tare. Au fost în schimb cruci. Una chiar tare mare.

- Într-un moment dat, m-am prins la gîndul că mă înţeleg cu TV-ul ca mutul cu surdul. Vedeam eu cum interpreţii se străduiau din răsputeri să-mi spună ceva, să-mi transmită emoţii pe cale "electronică", numai că mesajul lor nu prea ajungea la mine. La un moment chiar am crezut că madama care cînta (am uitat de frică ce ţară prezenta, Portugalia pare-se) vrea să-mi bage un deget în ochi sau…să-mi ia o ciocolaţică din cutie. După kilogramele ei grele, am înţeles că avea pofta mare…şi nu glumea.

- M-a înviorat tare fătuca cu cîntecelul despre “Vodka-transparent word…”. Spunea minciuni fata. Eram sigură că nu vodkă băuse înainte de a flutura pletele şi bucile, ci o valiză de “red bull”. Mi-a placut, totuşi ;)

Sîmbătă voi privi finala doar pentru grecoaică. Dupa ce a declarat (un pic jenată totuşi, de frica sa n-o audă tac-său, matincă) într-un interviu proaspăt că pe scenă poartă stringii pe dos, asta ca să ademenească …. ă-ă-ă-ă succesul, acum ştiu bine ce să-i fredonez ca răspuns la:

"My secret combination
It’s a mistery for you,
Use your imagination….”

Sper că a taiat eticheta de pe stringi, ca poate să-i roada funduleţul gingaş în timpul fîţîielelor energice pe scenă.