In ultimul timp eBay a devenit o pierdere de timp amuzanta pentru socrii mici. Se fac niste tranzactii pe-acolo de-a dreptul "miraculoase" si chiar … "sexoase". Dar ca sa le identifici iti trebuie ceva timp de "research" sistematic. Amuzant, ce mai ;) A venit si clipa in care socrul mic, a hotarit sa imbine placutul cu utilul, asa ca intr-o seara am auzit:
- Femeie, nu vrei 24 volume de literatura sec. XIX-XX, pentru un pret ridicol?
- Vreu. Dar sa vad mai intii cum arata, adica daca le-as putea incadra "armonios" in zidul meu de carti. (naiba stie de unde mi-a venit pretentia asta? ca pina acum eram bucuroasa de orice petic de carte)
Poza "marfii" m-a sedus intr-o clipa. 24 volume de marime medie, cu coperta de piele alba, in care sunt incrustate cu argint numele autorului si titlul cartii. Intr-un cuvint, am inteles repede ca cartile acestea vor da bibliotecii mele o nota fina de sic :)
Tranzactie inchisa.
Cind le-am vazut acasa, m-am apucat sa le lustruiesc un pic. Trecind de la volumul « Fort comme la mort » de Maupassant, la « Crime et Châtiment» de Dostoievski am zarit pe partea laterala a cartii niste stropi mici de culoare bruna, uscati de multa vreme, pentru ca-mi venea cam greu sa le inlaturi de pe coperta alba. Erau prea concentrate pentru a fi urme de cafea. S-apoi de la umezeala cirpei se dizolvau in nuante singerii. Precis ca e singe, am constatat cu surprindere si m-am apucat sa cercetez frenetic cartile care mi-au mai ramas de lustruit. Inca vreo 5 aveau aceleasi pete minuscule pe partea laterala.
Continuam sa le sterg pe fiecare in parte si ma gindeam (femeie paranoica ce sunt) la romanul Agathei Christi "Cadavrul in biblioteca". Pina la urma n-am putut pastra "taina" in maiinile mele fragede si sufletul meu suspicios si-i spun socrului mic:
- Descrie-mi, te rog, proprietarul cartilor si anturajul sau.
"O femeie singuratica de vreo 45 ani intr-o proprietate un pic mai izolata de restul caselor printr-un drum de cale ferata, intr-un satuc de sub Bruxelles."
Mdea, am oftat cu tristete, exact ce vroiam sa aud.
-Deci, ce sa scriu in evaluare (pentru proprietarul de pe eBay)?
-Scrie… ca l-am trimis pe Dostoievski la expertiza.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
"naiba stie de unde mi-a venit pretentia asta"....mi-am adus aminte , acum catziva ani in urma lucram la un mic magazin de PC-uri(pe atunci unul din primele din MD) a venit un cuplu sa-si cumpere unul, si cand a venit timpul alesului de monitor, femeia ne*a socat pe toti: "Aceste monitoare(aveam doar varianta pe alb si negru) NU se vor asorta cu culoarea tapetelor noastre...." .....
asa ca dvstra inca sunteti putin pretentioasa ;)
"asa ca dvstra inca sunteti putin pretentioasa ;)"
de la cuvintul "dvstra" am inceput sa am framintari dureroase in picioare, dureri de spate si chiar oleaca de cap :)
te rog sa-l lesi pe "dvs" pina la 70 ani ai mei ;)bun?
pai de unde pot sa stiu ca nu esti deja la 70??? nu vad nicaieri nici un panou mare fluoriscent pe care sa scrie "inca nu am 70" :)))
imparte 70 la doi. vei fi cam pe aproape. :)
Trimiteți un comentariu